Mediatori Romania

Desfasurarea Sedintei de Mediere

Procedura de desfasurare a medierii este reglementata de Legea Nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, mai exact de Art. 50 – Art. 55.

Astfel:

“ART. 50
(1) Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea, de către mediator, a unor metode şi tehnici specifice, bazate pe comunicare şi negociere.
(2) Metodele şi tehnicile utilizate de către mediator trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict.
(3) Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii.

ART. 51
Medierea are loc, de regulă, la sediul mediatorului. Dacă este cazul, medierea se poate desfăşura şi în alte locuri convenite de mediator şi de părţile aflate în conflict.

ART. 52
(1) Părţile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord.
(2) În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii.

ART. 53
Susţinerile făcute pe parcursul medierii de către părţile aflate în conflict, de persoanele prevăzute la art. 52 şi la art. 55 alin. (1), precum şi de către mediator au caracter confidenţial faţă de terţi şi nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atenţia persoanelor care participă la mediere în condiţiile art. 52 asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi le va putea solicita semnarea unui acord de confidenţialitate.

ART. 54
(1) Dacă, pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, acesta este obligat să o aducă la cunoştinţa părţilor, care vor decide asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere.
(2) Mediatorul are dreptul să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispoziţiilor art. 56, care se aplică în mod corespunzător. În această situaţie mediatorul este obligat să restituie onorariul, în parte, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere.

ART. 55
(1) În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul părţilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv.
(2) Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul va evidenţia doar problemele controversate, fără a dezvălui identitatea părţilor.”

Pentru alte detalii si pentru a putea lua legatura cu un mediator profesionist din Bucuresti accesati pagina de Contact.

Solicitarea APMR adresata Consiliului de Mediere pentru anularea Hotarariilor nr. 235/2014 si 4911/2013 din motive de nelegalitate

ASOCIATIA PROFESIONALA A MEDIATORILOR DIN ROMANIA

COMUNICAT

Asociatia Profesionala a Mediatorilor din Romania solicita Consiliul de mediere abrogarea  Hotararilor Consiliului de mediere nr. 235/2014 si 4911/2013, din motive de nelegalitate.

EXERCITAREA PROFESIEI DE MEDIATOR

Legea 192/2006

Legea medierii si a profesiei de mediator defineste medierea ca  activitate de interes public. Interesul public a justificat reglementarea prin lege a conditiilor de furnizare a serviciului de mediere si reglementarea prin lege a profesiei de mediator.
Legea este cea care reglementeaza profesia de mediator.
Consiliul de mediere nu reglementeaza profesia de mediator ci pune in aplicare dispozitiile legii limitate doar la anumite aspecte ale profesiei de mediator.

Pe langa competentele de mediator necesare si suficiente prevazute de Standardul ocupational al mediatorului si dobandite prin cursuri de formare conform Art 7 lit f din Lege, legea prevede si alte conditii pentru a furniza serviciul de mediere.
Acestea sunt precizate in Art 7 lit a-e  si g-conditia de a fi autorizat.
Prin indeplinirea conditiilor Art 7 se dobandeste calitatea de mediator autorizat sa furnizeze servicii de mediere intr-o forma economica precizata de Lege, anume una din formele de exercitare a profesiei de mediator.

Dobandirea calitatii de mediator autorizat sa furnizeze serviciul de mediere prin formele de exercitare a profesiei de mediator, reprezinta, implicit si dobandirea dreptului de exercitare a  profesiei de mediator.

Conform Legii medierii dreptul de a furniza serviciul de mediere se identifica cu dreptul de exercitare a profesiei de mediator.

Conform Legii medierii, o persoana are dreptul de a furniza servicii de mediere atata timp cat are dreptul de exercitare a profesiei de mediator.

Reglementarea exclusiv prin lege a profesiei de mediator are scopul de a asigura stabilitatea conditiilor de dobandire a dreptului de exercitare a profesiei si a conditiilor de exercitare a acesteia, pentru protejarea mediatorilor, dar si in interesul public de a asigura o calitate stabila si unitara a furnizarii serviciului, a competentelor mediatorilor.
Acest interes justifica  reglementarea prin lege a profesiei de mediator.
Prin urmare, exercitarea profesiei de mediator are aceleasi caracteristici ca orice profesie – dreptul de exercitare este nelimitat in timp.

Orice limitare in timp sau re acordare a dreptului de exercitare a profesiei este nula.
Orice modificare a conditiilor de exercitarea profesiei prevazute de lege este nula.

Niciun organism nu este abilitat de lege sa modifice conditiile de exercitare a profesiei de mediator.

Singurele situatii in care se suspenda sau inceteaza exercitarea profesiei de mediator sunt reglementate strict de Lege prin Art 14.

Niciun organism nu este abilitat prin lege sa modifice conditiile in care se pierde dreptul de exercitare a profesiei de mediator prevazute de lege.

Abaterile  care sunt sanctionate cu suspendarea sau incetarea dreptului de exercitare a profesiei de mediator sunt strict reglementate de Art  38 al Legii.

Niciun organism nu este abilitat prin lege sa modifice abaterile sanctionabile prevazute de lege.

Consiliul de mediere este organism de interes public asimilat autoritatilor si este autorizat prin lege sa desfasoare numai acele activitati care sunt stabilite de lege. Atributiile sale sunt precizate in lege si limitate de aceasta.

Legea nu da dreptul Consiliul de mediere nici sa modifice conditiile de exercitare a profesiei de mediator si nici sa stabilesca limitarea in timp a dreptului de exercitare a profesiei.

Fata de motivele mentionate pentru care Consiliul de mediere nu poate adauga, modifica conditiile de exercitare prevazute de lege, este si faptul ca legea nu avea cum sa acorde  aceste atributii unui organism format in totalitate din mediatori; s-ar fi creat o situatie evidenta de conflict de interese – un grup de mediatori care decide conditii de exercitare a profesiei  functie de interesele lor.
Tocmai de aceea legea a stabilit ea conditii de exercitare a profesiei, deoarece daca ar fi fost la latitudinea Consiliului de mediere format din mediatori, deciziile ar fi avut un caracter subiectiv si deci, ca mediatori care exercita profesia, toti membrii Consiliului de mediere ar fi trebuit sa se abtina de la vot.

Instabilitatea conditiilor de exercitare a profesiei functie de decizia unui CM privind indeplinirea unor conditii ulterioare ar fi avut consecinte grave pentru beneficiarii serviciului de mediere, situatie in care scopul si justificarea pentru care a fost infiintat Consiliul de mediere – reprezentarea interesului public – nu ar mai fi avut sustinere in realitate.

Consiliul de mediere este format din mediatori.
Orice decizii privind exercitarea profesiei de mediator, altele decat cele pentru care este abilitat prin lege, chiar in interpetarea ca ar fi permisa, pune problema conflictului de interese.

PUNCTUL DE VEDERE AL APMR FATA DE HOTARARILE.
CONSILIULUI DE MEDIERE NR 4911/2013 SI 235/2014

Hotararea 4911/2013
Hotararea 4911/2013 adauga nelegal la Lege conditii suplimentare de exercitare  a profesiei fata de cele prevazute de lege: ”profesia de mediator se exercita numai de catre persoana care a dobandit calitatea de mediator autorizat si care indeplineste ULTERIOR, in mod CUMULATIV, in fiecare an calendaristic, urmatoarele conditii…”
Hotararea 4911/2013 este nula deoarece Consiliul de mediere:

– nu are competenta de reglementare a conditiilor de exercitare a profesiei de mediator, aceste conditii fiind dispuse de lege; legea nu acorda Consiliului de mediere competenta de a le modifica prin adaugare de conditii „ULTERIOARE SI CUMULATIVE”.
– nu este abilitat de lege sa limiteze in timp dreptul de exercitare a profesiei si nici sa acorde acest drept anual; dreptul de exercitare a profesiei de mediator este dobandit pe baza dispozitiilor legii si este un drept nelimitat in timp. Pierderea dreptului de exercitare a profesiei de mediator este reglementata de Art 14 din Lege; abaterile si sanctiunile prevazute de Lege sunt mentionate in Art 38 si 39.
Acordarea, anual, a dreptului de exercitare a profesiei de mediator este o incalcare a dreptului mediatorilor, drept dobandit prin lege, de a exercita profesia fara limitarea in timp.
-Conditiile de exercitare a profesiei de mediator nu se modifica prin regulamente, si deci nici prin  cel de organizare si functionare a Consiliului de mediere.

Nelegalitatea conditiilor prevazute de Hotararea 4911/2013

1.Exercitarea profesiei de mediator nu poate fi conditionata de plata unei taxe- nu exista aceasta conditie in Lege.

Nici nu poate exista o astfel de conditionare datorita caracterului neconstituional; se incalca prevederie cadrului legal de furnizare a serviciilor in conditii de piata libera; exercitarea unei profesii nu este conditionata de plata vreunei taxe catre un organism/autoritate de interes public; taxa profesionala instituita de CM nu este similara cotizatiei din cadrul asociatiilor profesionale, cotizatie care este acceptata voluntar si al carei cuantum este stabilit de catre asociati. In viziunea CM ar insemna ca un organism de interes public poate decide, aleator, exercitarea profesiei numai de catre mediatorii care pot plati taxele fixate de CM anual, deci dreptul de exercitare a profesiei este decis anual de catre CM pe baza capacitatii financiare a mediatorilor de a-i sustine activitatea. Altfel spus, anual, un CM, oricarea ar fi componenta sa, va putea decide cine exercita profesia de mediator, functie de cat poate plati catre CM, sub forma de „taxa”. Situatia de conflict de interese este evidenta.

Masura este o masura nelegala si se inscrie in categoria concurentei neloiale.

Faptul ca membrii CM sunt si mediatori exista posibilitatea reprezentarii intereselor personale sau ale  unui grup de a exclude de pe piata serviciului mediatori concurenti  introducand criterii financiare. O astfel de reglementare este neconstitutionala. Orice cetatean al unui Stat de Drept poate exercita o profesie pe baza competentelor care definesc profesia.

Taxa profesionala nu este definita. Aceasta taxa este introdusa de Consiliul actual in anul 2012. Conform definitiei taxei si dispozitiilor in vigoare, o taxa reprezinta plata pentru o prestatie a unei autoritati.
In prezent, Consiliul de mediere incaseaza aceasta taxa fara a preciza serviciul, prestatia concreta a CM pentru mediator, similar taxei pentru autorizare, avizare, etc.
Solicitam CM sa precizeze care este serviciul pentru care mediatorul plateste aceasta taxa „profesionala”.
In lipsa definirii prestatiei pentru care se incaseza taxa profesionala, acest venit al Consiliului de mediere este neclar. Membrii CM se situeaza in conflict de interese deoarece conditioneaza exercitarea profesiei de mediator de o suma  de bani, denumita incorect  taxa,  care le aduce venituri banesti pentru o prestatie nedefinita.
Consiliul de mediere nu incaseaza de la mediatori sume de bani similar unei cotizatii, care nu are destinatie specifica.
In cazul stabilirii de taxe, acestea sunt plati pentru o prestatie precisa.

Tocmai pentru a nu se conditiona exercitarea profesiei de mediator de stabilirea unor obligatii financiare asupra carora nu isi pot exercita, ca in cazul unei asociatii, dreptul de decizie, Legea nu a prevazut nicio obligatie de plata a mediatorilor catre Consiliul de mediere decat cele care rezulta din activitatea CM catre mediatori si terti, concret.

2.Exercitarea profesiei de mediator nu este conditionata de un anumit barem de  puncte de formare continua; in cazul in care membrii CM ar conditiona exercitarea profesiei de mediator de un anumit numar de puncte anual, se pune problema situatiei conflictului de interese al membrilor CM si al concurentei neloiale.

In cazul conditionarii exercitarii profesiei de mediator de dobandirea unor competente suplimentare, anual, ar rezulta ca ar  trebui definite explicit competentele obligatorii fara de care nu se mai poate exercita profesia de mediator, bineinteles, in fiecare an alta competenta, caz in care se intelege ca nu mai este suficienta conditia de competenta prevazuta de Lege pentru autorizatia de mediator in Art 7 lit f si,  implict, nici Standardul ocupational nu mai este valabil. Nu intelegem, in aceasta filozofie a CM, cum ar exista pe piata categorii diferite de mediatori, care au competente obligatorii diferite. Cum se poate justifica reprezentarea interesului public de catre CM care ofera beneficiarilor, prestatori de diferite nivele de competenta, toate obligatorii, din an in an. Nu intelegem nici  pana unde se adauga competentele obligatorii caci probabil ca in 5 ani se epuizeaza perfectionarea in disciplinele de baza. Nu se intelege nici de ce odata cu inaintarea in varsta si experienta profesionala  se adauga competente suplimentare obligatorii fara de care nu se mai poate exercita profesia. Banuim ca este vorba de refresh memory. Ar fi un punct de vedere, ca de la o anumita varsta, pentru a exercita profesia sa fie obligatorie reluarea cursului de baza si evident, reautorizarea.
In cazul unui mediator care  a absolvit un program de master de 2 ani in comunicare, a acumulat puncte, se poate considera ca are asigurata exercitarea profesiei, de ex 5 ani (daca ramane cuantificarea 1 ora/1 punct, pt ca poate alt CM considera in acest caz 100 ore/1 punct). Este acest mediator care si-a dezvoltat o singura competenta mai eficient decat un mediator care are puncte mai putine in mai multe competente ?
Daca o acumulare de cunostinte in 2 ani este suficienta pentru CM pentru a exercita profesia, cum justifica CM cerinta anuala, caracterul „permanent” pe care se bazeaza caracterul fara limita de timp al reglementarii HCM 4911/2013?
In cazul unui mediator care in primii 2-3 ani, a investit in sine si a urmat cursuri, a acumulat cunoastere, si-a imbunatatit tehnicile, atat cat considera el suficient, tradus in 1000 de puncte, de ce i s-ar nega dreptul de exercitare a profesiei daca nu mai participa anual la alte evenimente de cate 20 de puncte, desi nu-i folosesc, nu-l intereseaza si nu-i mai ofera nimic nou? Nu ar insemna conditionarea exercitarii profesiei de o suma de bani data organizatorilor de evenimente? Nu ar insemna ca obligatia din art 34 isi pierde scopul si se transforma in obligatia de a-si plati dreptul de exercitare a profesiei? Ar putea acel mediator sa apeleze la instanta pentru a demonstra ca obligatia din art 34 si-a schimbat destinatia ?
In mediere nu exista nici cantitate de cunostinte si tehnici, nici rata de dobandire, x cantitate/an si nici conditionarea exercitarii profesiei de perfectionari, specializari care sunt functie de nevoile mediatorului.

Aceasta este ratiunea pentru care, NU SE POATE, IN MOD REALIST, conditiona exercitarea profesiei de formarea continua. Nu mai punem in discutie ca s-ar nega SO si autorizarea ca mediator.

Solicitam CM sa precizeze care este valabilitatea autorizarii de a furniza servicii de mediere. Sa ne asteptam ca CM sa adauge la Lege, prin ROF, ca dobandirea calitatii de mediator reglementata de lege este  o calitate care dureaza doar 1 an? Esenta Hotararii 4911/2013, in privinta competentelor, este ca dupa 1 an competenta in baza careia s-a dobandit calitatea de mediator, prevazuta de Art 7 lit f, in sensul de persoana care este capabila, stie sa conduca procesul de mediere si poate incasa  onorariu pentru un serviciu pe care Legea considera ca este calificat sa il furnizeze, nu mai exista. Rezulta ca Standardul ocupational defineste ocupatia de mediator doar pentru un an.
Care mai este calitatea, valabilitatea acordului de mediere rezultat dintr-un proces de mediere condus de un mediator care nu are competente complete, caci intelegem ca acestea cresc obligatoriu, anual ?

Bineinteles ca nu  aceasta este situatia normala si ca formarea continua este doar o  obligatie generala, in scopul cresterii calitatii profesionale a mediatorului, dar care, in mediere, nu are rol de obligativitate; nu este cazul unor competente speciale ca in cazul unor alte profesii unde sunt conditii de formare obligatorii pentru a aplica noi proceduri, tehnologii, etc datorita specificului in care se desfasoara activitatea la un moment dat. Prin urmare nici nu pot exista sanctiuni de suspendare sau incetare a activitatii. Formarea continua este un raspuns la nevoile mediatorului care va decide ce competente doreste sa dezvolte si cand, functie de timp, sursa financiara, calitatea formarii pe care o ofera piata. Un mediator nu poate fi obligat sa isi dezvolte o competenta intr-un timp dat prin cursuri sau alte asimilari in conditiile in care oferta nu corespunde cerintelor sale de calitate.
In privinta numarului de puncte, in etapa actuala, in care, ca urmare a modificarii Art 24, corpul profesional este organizat in mare majoritate in asociatii profesionale, CM nu mai are motive sa reglementeze acest subiect. Nu exista o prevedere explicita ca atributie a CM, de a fixa numarul de puncte de formare pe an pentru mediatori.

Interpretarea strict juridica a „obligatiei” din art 34 a condus la aberanta situatie a sanctionarii neindeplinirii „obligatiei”.

Interpretatrea exclusiv juridica a termenului de „obligatie” in raport cu o sanctiune, este o eroare, deoarece odata ce nu exista competente obligatorii suplimentare, stabilite prin lege, ca si conditie de exercitare a profesiei de mediator, formarea continua fiind un interes al mediatorului si un instrument de dezvoltare a competentelor sale, functie de nevoile sale, ar insemna ca se sanctioneaza lipsa nevoii.

In opinia noastra, neindeplinirea obligatiei de formare prevazuta la art 34, nici nu poate fi incadrata in art 38 lit e) fapte care aduc atingere probitatii profesionale. Sursa unor erori de interpretare se afla in Codul etic. Pe de o parte ”obligatia de formare” este incadrata ca si comportament (???!!!!) –evident ca este o dobandire de competente,  iar pe de alta parte „probitatea profesionala” este definita ca obligatie de respectare a normelor deontologice prevazute de lege, ceea ce este fara sens – obligatia exista ca efect al legii, nu datorita probitatii profesionale.
Deontologia profesionala se manifesta in raportul mediator-beneficiar al servicului.
Deontologia profesionala, probitatea profesionala reprezinta altceva decat dobandirea de competente prin formare continua.
Consideram ca incadrarea neindeplinirii obligatiei de imbunatatire a cunostintelor si tehnicilor ca abatere „fapta care aduce atingere probitatii profesionale” este nesustenabila. Din pacate, interpretarile exclusiv din persepctiva juridica  din CM au fost majoritare.
Este timpul sa fie aduse corecturile necesare odata cu revizuirea Codului etic,
existent.
Asa cum am aratat, aceasta „obligatie” este o exprimare generala, in sens larg si nu poate fi inteleasa strict in relatie cu o sanctionare, deoarece singurele competente obligatorii pentru exercitarea profesiei de mediator sunt cele din SO si care sunt dobandite conform  Art 7 lit f prin formarea ca mediator.

FORMAREA CONTINUA ARE CA SCOP DEZVOLTAREA PROFESIONALA A  MEDIATORULUI, UN INTERES AL SAU CA EXPRESIE A NEVOILOR SALE .

INTERPETAREA ART 34, „OBLIGATIE”  IN SENS LIMITAT, AR INSEMNA OBLIGAREA PRIN LEGE DE A AVEA O NEVOIE DE DEZVOLTARE DE COMPETENTE ANUAL, IAR SANCTIONAREA AR  FI PEDEAPSA PENTRU CA MEDIATORUL NU ARE NEVOIA DE DEZVOLTARE DE COMPETENTE RITMIC SI CONTINUU, IN FIECARE AN.

Legea, in anul 2006, NU A PREVAZUT SANCTIUNI pentru neindeplinirea „obligatiei” din art 34; inexistenta in lege a unei sanctiuni nu poate fi pusa pe seama unei omisiuni, caci initiatorul a fost MJ.  Ar fi, oricum doar o presupunere.

IN ANUL 2010  S-A COMPLETAT ACEST ARTICOL. DACA LEGIUITORUL AR FI DORIT SANCTIONAREA NERESPECTARII OBLIGATIEI, AR FI INTRODUS ABATEREA IN ART 38, in anul 2010.

Vom prezenta intr-un document viitor  interpretarea art 34, in opinia noastra, atat in privinta obiectului pentru care stabileste conditii CM, anume CONDITIILE CURSURILOR DE FORMARE, NU ALE OBLIGATIEI DE FORMARE cat si in privinta sanctionarii neindeplinirii „obligatiei” prevazute la art 34, PE CARE NU O CONSIDERAM ABATERE.

APMR VA PROPUNE ABROGAREA/MODIFICAREA HOTARAILOR CM PRIVIND FORMAREA CONTINUA , DEOARECE IN SITUATIA ACTUALA IN CARE CORPUL PROFESIONAL ESTE ORGANIZAT IN ASOCIATII PROFESIONALE, HOTARARILE CARE STABILESC NUMAR DE PUNCTE SUNT DEPASITE .

CM ARE ATRIBUTIA DE A STABILI CONDITIILE DE AUTORIZARE A CURSURILOR, DAR CURSURILE DE FORMARE CONTINUA NU SE LIMITEAZA LA ACESTEA. PRIN STANDARDUL DE FORMARE SE REGLEMENTEAZA  EXCLUSIV CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA FURNIZORII DE FORMARE CARE SOLICITA AUTORIZAREA CM .
CM a emis hotarari  in acesta privinta, mai sunt necesare completari.

ABORDAREA FORMARII CONTINUE ESTE TOTAL DIFERITA FATA DE FORMAREA CA MEDIATOR

IN PRIVINTA OBLIGATIEI DE FORMARE CONTINUA PREVAZUTA DE ART 34 , STABILIREA CONDITIILOR  DE INDEPLINIRE A ACESTEI OBLIGATII ESTE ATRIBUTIA ASOCIATIILOR PRFESIONALE, IN BAZA PRINCIPIULUI AUTOREGLEMENTARII. IN ACEASTA ETAPA IN CARE CORPUL PROFESIONAL ESTE ORGANIZAT, ACEST PRINCIPIU CARE GUVERNEAZA TOATE PROFESIILE LIBERALE SE APLICA SI PROFESIEI DE MEDIATOR.

IN ACORD CU FILOZOFIA MEDIERII,  DEZVOLTAREA PROFESIONALA SE BAZEAZA PE INTERESELE MEDIATORULUI SI NU PE OBLIGATII.
NU EXISTA COMPETENTE OBLIGATORIU DE DOBANDIT INTR-UN TIMP DAT.

Avand in vedere faptul ca membrii CM sunt mediatori, membrii ai unor asociatii profesionale, suntem convinsi ca vor agrea propunerea APMR ca OBLIGATIA PREVAZUTA DE ART 34 ESTE O RESPONSABILITATE, O ATRIBUTIE  A ASOCIATIILOR PROFESIONALE, in care mediatorii pot decide pentru ei insisi modalitatea prin care isi indeplinesc aceasta obligatie.

Legalitatea adoptarii Hotararii 4911/2013

Subiectul votului se refera la conditii de exercitare a profesiei de mediator, altele decat cele prevazute de Lege pentru care CM are atributie de punere in aplicare; decizia este astfel, o decizie subiectiva fata de o propunere a membrilor CM, privind conditii de exercitare a profesiei de mediator si nu o punere in aplicare a prevederilor Legii; pe langa nelegalitatea subiectului votului,  faptul ca decizia vizeaza CONDITII de exercitare a profesiei de mediator propuse de CM, profesie din care fac parte membrii CM, ca mediatori, ii situeaza in obligatia de a respecta reglementarile privind conflictul de interese. CM nu functioneaza pe principii de autoreglementare ca in cazul asociatiilor. Tocmai pentru a nu se suspecta introducerea unor prevederi subiective care conduc la concurenta neloiala, trebuia ca toti membrii CM care au calitatea de mediator sa se abtina de la vot; cum toti membrii CM sunt mediatori, trebuia ca toti sa se abtina de la vot si deci nu exista majoritate de adoptare a hotararii.
Adoptarea hotararii nu indeplineste conditiile de legalitate prevazute de Lege.

Avand in vedere faptul ca votul a vizat propunerea membrilor CM de introducere a  unei conditii suplimentare fata de Lege pentru exercitarea profesiei de mediator, si anume acumularea de puncte de formare continua, aceasta decizie  aduce un avantaj material celor care organizeaza conform art 34 cursuri, dar si alte evenimente adaugate la lege, ca asimilari ale cursurilor. Prin Hotararea  265/2012, toti membrii CM care sunt formatori in programe de formare continua sau sunt cadre didactice/formatori in programe de master acreditare de CM, sau reprezinta furnizori de formare care deruleaza cursuri de formare continua sau au organizat conferinte, evenimente prevazute la lit a a Hotararii 265/2012, prin care au obtinut un venit  din organizarea acestor evenimente, sau un avantaj de imagine, precum si membrii CM care se incadreaza in categoriile mentionate la lit b,d,e, trebuia sa se abtina de la vot.

Pentru verificarea legalitatii adoptarii Hotararii 4911/2013, solicitam Consiliul de mediere publicarea  votului, cu mentionarea  pentru fiecare membru CM a calitatii care il situeaza intr-una din situatiile mentionate mai sus.

HOTARAREA 235/2014

Consecinta nulitatii Hotararii 4911/2013  este nulitatea Hotararii 235/2014, deoarece HOTARAREA 235/2014 are ca obiect punerea  in aplicare a Hotararii 4911/2013.

La aceasta se adauga caracterul nelegal al  dispozitiilor continute in Hotarare.

Aspecte de nelegalitate ale Hotararii 235/2014

Tabloul mediatorilor- inscrierea mediatorilor in Tabloul mediatorilor este obligatia CM, dupa ce  emite autorizatia si avizul formei de exercitare.

Orice mediator care este autorizat si are avizata forma de exercitare este inscris in Tabloul mediatorilor  cu datele prevazute in art 12 al Legii.

Art 7 alin 4 lit a)- modifica nelegal Tabloul mediatorilor, adaugand la Art 12 date privind numarul de ore de pregatire profesionala a mediatorilor. Consiliul de mediere nu are atributie legala de a modifica Tabloul mediatorilor.

Art 7 alin 4 lit a) prevede ca „informatia neputand fi vizibila public”. Nu intelegem care este scopul; daca scopul este ascunderea publica a nelegalitatii sau este ca beneficiarii sa nu vada nr de puncte si deci competentele mediatorului.
Daca scopul formarii este dezvoltarea de competente in scopul imbunatatirii calitatii serviciului de formare si CM considera demersul in acest scop, exact publicul trebuie sa aiba acces la acest tip de informatii pentru a-si alege mediatorul cel mai bine pregatit. Astfel de informatii sunt importante in alegerea mediatorului si sunt utile pentru informarea publica, arata competentele mediatorului si este corect ca CM sa actioneze in interesul public, dar formarea continua nu reprezinta o conditie de exercitare a profesiei. Eventuale competente, realizari, etc sunt facute public in listele, Tablourile practicienilor.
CM actioneaza exact invers decat este practica internationala.

Scopul Tabloului mediatorilor este exact informarea publica.

Consiliul de mediere ca organsim de interes public are obligatia de a informa publicul si de a publica toate informatiile din Tablou, evident cele prevazute de Lege, fara alte adaugari.

Art 1 lit b) –nelegal- se creaza obligatia pentru mediator de a depune o „Cerere de mentinere in Tablou”. Aceasta obligatie nu exista in lege; nu mediatorul solicita sa fie mentinut in Tablou, ci Consiliul de mediere are obligatia sa tina evidenta mediatorilor autorizati si sa intocmesca Tabloul pentru a-l pune la dispozitia publicului  -Art 12, Art 20 din Lege. Mediatorul are obligatia anuntarii modificarii oricaror date inscrise in Tablou, sub sanctiune.

Art 8 lit a) –nelegal- sanctioneaza  nelegal, pentru o abatere inexistenta in Art 38 al Legii – nedepunerea „Cererii de mentinere in Tablou” care este o obligatie inexistenta in Lege; Consiliul de mediere decide, in afara situatiilor prevazute de Lege, suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe termen nelimitat, prin inregistrarea mediatorului in Tablou ca  „inactiv” (????), desi acesta indeplineste conditiile prevazute de lege – este autorizat si are forma de exercitare, nu are sanctiune de suspendare sau incetare a exercitarii profesiei, are complete datele prevazute de Art 12; conform Art 44 alin 1 ind 1 „ Este mediator inactiv persoana care nu a solicitat avizarea formei de exercitare a profesiei, mediatorul cu forma de exercitare a profesiei dar care nu a făcut dovada înregistrării fiscale în termen de un an de la autorizare şi mediatorii suspendaţi”.

In consecinta, dispozitia din Art 8 lit a) reprezinta modificarea situatiei mediatorului, de la mediator cu drepturi depline la mediator suspendat, suspendarea fiind singura situatie aplicabila in acest caz.

CM nu poate decide suspendarea din exercitarea profesiei decat pentru abaterile prevazute in Art 38 din Lege si ca rezultat al procedurii de sanctionare prevazute de Lege, precum si in gradele prevazute prin propriile reglementari ale CM.

CM nu respecta procedura legala de sanctionare prevazuta de lege.

CM aplica fara temei legal sanctiunea suspendarii.

Abaterea nu exista, dar avem in vedere sa evidentiem toate aspectele de nelegalitate.

Art 8 lit a) introduce, nelegal, o procedura de sanctionare, incalcand prevederile Legii privind procedura de sanctionare.

Consiliul de mediere nu are autoritatea legala de a exclude un mediator din Tablou in alte situatii decat cele prevazute de lege.
Prin reglementarea din Art 8 lit a) Consilul de mediere incalca dreptul mediatorului de a fi inscris in Tablou si totodata incalca dispozitiile legii privind intocmirea Tabloului mediatorilor.

Art 2- nelegal si fara sens- in cazul in care un mediator nu doreste sa exercite profesia, urmeaza procedura de suspendare sau incetare a activitatii la cerere. Mediatorul isi poate exercita acest drept oricand nu doar pana la 31 martie 2014.

Art 7 alin 1 -taxa profesionala- nelegala; taxa profesionala nu este aceeasi cu taxa de mentinere in Tablou.

Abaterea disciplinara invocata la Art 7 alin 5 nu exista.  Considerarea unei cereri incomplete ca abatere disciplinara este fara precedent. Abaterea este „analizata” in sedinta CM – procedura de sanctionare incalca procedura de sanctionare prevazuta de Lege. Consiliul de mediere nu are dreptul de a sanctiona fara cercetarea si propunerea de sanctionare a Comisie de Disciplina, iar analiza unei abateri nu exista in atributiile Consiliului de mediere.

Art 5- face referire la hotarari cu dispozitii contradictorii. Sistemul acordarii punctelor, al formarii continue este incomplet si confuz.
Nu exista Standardul de formare continua care sa  asigure transparent si stabil cadrul de furnizare a cursurilor de formare.
Prevederile privind recunoasterea punctelor de formare s-a modificat in anul 2012, creandu-se astfel o discriminare fata de mediatorii autorizati inainte de 2012. Acestia au fost limitati la acumularea punctelor profesionale din formarea fara asimilarile introduse in 2012.
Nu au cautat, nu s-au indreptat catre evenimente si activitati, in fiecare an, de tipul celor introduse in 2012.
Ultima modificare a cadrului privind formarea continua a fost facuta in iulie 2013.

Instabilitatea sistemului, confuziile, controversele din domeniu au ca rezultat un cadru inadecvat pentru ca mediatorii sa isi poata indeplini obligatiile de formare in cunostinta de cauza, egalitate de tratament, stabilitate de sistem, precum si calitate adecvata a ofertei pietei. Consideram ca obligatia de formare continua nu poate fi impusa pana cand intreg sistemul  nu va fi modificat si complet.

Ne alaturam opiniilor mediatorilor si asociatiilor care considera ca obligatia de indeplinire a prevederilor Art 5 nu este in interesul mediatorilor.

Legalitatea adoptarii Hotararii 235/2014

Prevederile  Art 7 alin 4 lit a) si ale Art 8 lit a) – adaugarea la Lege a rubricii din Tablou care contine date referitoare la pregatirea mediatorului si incadrarea ca abatere a necompletarii acestei rubrici, creeaza artificial si nelegal o obligatie care aduce avantaje materiale formatorilor, furnizorilor de formare si celor care au organizat conferinte, seminarii. In consecinta, solicitam publicarea votului si precizarea pentru fiecare membru care a votat daca a declarat ca se afla intr-una dintre situatiile de conflict de interese mentionata mai sus.

Prevederile Art 8 lit a) si Art 2, prevad sanctiuni pentru mediatorii care nu indeplinesc o conditie propusa in plus fata de lege de catre CM. Eliminarea din Sectiunea I a Tabloului mediatorilor si includerea la categoria inactiv, pe alte motive si proceduri de sanctionare decat cele prevazute de Lege, nu lasa loc de interpretare a situatiei de conflict de interese in care se afla  membrii CM, mediatori.

Practic, mediatorii membri CM decid eliminarea  mediatorilor care sunt concurenti pe piata serviciului de mediere prin proceduri nelegale si pentru abateri inexistente in Lege.

CONCLUZIE

Prin acest document, am dorit sa analizam consecintele Hotararilor 4911/2013 si 235/2014 , precum si legalitatea acestora.

In opinia noastra cele doua hotarari sunt nule, datorita faptului ca CM nu are competenta legala de modificarea a conditiilor de exercitare a profesiei de mediator prin adaugare a unor conditii de indeplinit „ulterior” si „cumulativ”,  sa acorde anual drept de exercitare a profesiei, sa modifice Tabloul mediatorilor. Totodata am dorit sa evidentiem si aspectele de nelegalitate pentru a evita mentinera unor dispozitii nelegale in alte hotarari ale CM .

Am folosit prilejul discutarii acestor hotarari si pentru a prezenta  pozitia noastra fata de art 34 din Lege privind formarea continua in etapa actuala, precum si in privinta disjungerii rolului CM si al asociatiilor profesionale.

Consideram ca este un moment decisiv pentru clarificarea competentelor de reglementare a profesiei de mediator. Fata de anul 2006, cand entitatea instituita prin lege CM a fost necesara, in  prezent, gestionarea  profesiei de mediator revine asociatiilor profesionale, CM pastrand atributiile de autorizare a mediatorilor, gestionarea Tabloului si sanctionarea in limita legii; in opinia noastra, in procedura de cercetare disciplinara si de propunere a sanctionarii, trebuie incluse si asociatiile profesionale.

In privinta Hotararilor 4911/2013 si 235/2014, desi le consideram nule, pentru a evita situatia in care mediatorii ar trebui sa se adreseze instantei,
solicitam abrogarea acestora.

In cazul in care vor ramane in vigoare, ne vom adresa instantei de judecata.

Sanctionarea nerespectarii hotararilor CM

Conform prevederilor CM, nerespectarea hotararilor CM se sanctioneaza cu observatie scrisa. Procedura de sanctionare este cea prevazuta de lege, prin sesizarea Comisiei de Disciplina.
Sanctiunea poate fi aplicata numai pentru acele hotarari care indeplinesc conditia de legalitate. In consecinta, in cazul unei sesizari a Comisie de Disciplina, mediatorii membri ai acestei comisii, alesi din Tabloul mediatorilor, vor avea raspunderea de a stabili legalitatea celor doua hotarari. Hotararea de sanctionare a CM pe baza propunerii CD poate fi atacata in instanta.

Speram ca experienta acestor reglementari va aduce clarificari ale raporturilor CM-mediatori si se va intelege ca in profesia de mediator sistemul obliga la parteneriat.

DANIELA POPOVICIU
PRESEDINTE

Mediere din interes in Bucuresti

Ca urmare a modificarii Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind taxele de timbru, taxa judiciara de timbru pentru validarea unui acord de mediere in cazul cererilor prin care se face transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor este de numai 20 lei + 50% din valoarea taxei judiciare de timbru care ar trebui platita in cadrul unui proces pe rolul unei instante sau daca ar fi incheiat actul autentic la notariat.

Asadar se poate obtine o hotarare judecatoreasca ce tine loc de act autentic la numai jumatate din taxa de timbru standard, evitand astfel  aceasta taxa standard cat si onorarii notariale sau onorarii de avocat.

Pentru alte detalii sau lamuriri asteptam sa ne contactati. Apelati cu incredere la un mediator din Bucuresti.

Ce este medierea in cauzele penale

Medierea poate fi utilizata pentru rezolvarea cauzelor penale care privesc infractiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Nici persoana vatamata si nici faptuitorul nu pot fi constransi sa accepte procedura medierii.

In cauzele penale medierea trebuie sa se desfasoare astfel incat sa fie garantat dreptul fiecarei parti la asistenta juridica si, daca este cazul, la serviciile unui interpret.

Procesul-verbal intocmit potrivit prezentei legi, prin care se inchide procedura medierii, trebuie sa arate daca partile au beneficiat de asistenta unui avocat si de serviciile unui interpret ori, dupa caz, sa mentioneze faptul ca au renuntat expres la acestea.

In cazul in care procedura de mediere se desfasoara inaintea inceperii procesului penal si aceasta se inchide prin impacarea partilor, persoana vatamata nu mai poate sesiza, pentru aceeasi fapta, organul de urmarire penala sau, dupa caz, instanta de judecata.

Daca procedura de mediere a fost declansata in termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile, acest termen se suspenda pe durata desfasurarii medierii. Daca partile aflate in conflict nu s-au impacat, persoana vatamata poate introduce plangerea prealabila in acelasi termen, care isi va relua cursul de la data intocmirii procesului-verbal de inchidere a procedurii de mediere, socotinduse si timpul scurs inainte de suspendare.

In cazul in care medierea se desfasoara dupa inceperea procesului penal, urmarirea penala sau, dupa caz, judecata se suspenda, in temeiul prezentarii de catre parti a contractului de mediere.

Suspendarea dureaza pana cand procedura medierii se inchide prin oricare dintre modurile prevazute legea medierii, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere.

Mediatorul are obligatia sa comunice organului judiciar o copie de pe procesul-verbal de inchidere a procedurii de mediere.

Procesul penal se reia din oficiu, imediat dupa primirea procesului-verbal prin care se constata ca partile nu s-au impacat, sau, daca acesta nu se comunica, la expirarea termenului de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere.

Pentru solutionarea cauzelor penale in baza acordului incheiat ca rezultat al medierii, partile sunt obligate sa depuna la organul judiciar forma autentica a acordului sau sa se prezinte in fata organului judiciar pentru a se lua act de vointa acestora.

Pentru solutionarea cauzelor penale in baza acordului incheiat ca rezultat al medierii, mediatorul este obligat sa transmita organului judiciar acordul de mediere si procesul – verbal de incheiere a medierii in original si in format electronic daca partile au ajuns la o intelegere sau doar procesul – verbal de incheiere a medierii in situatiile prevazute la art. 56 din Legea Medierii, alin. 1, lit. b-c (art. 56. -(1) Procedura de mediere se inchide, dupa caz: b) prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii; c) prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti).

Medierea poate fi folosita in conflictele in care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inseamna inlaturarea raspunderii penale, iar infractiunile la care fac referire sunt:

–          lovirea sau alte violente;
–          vatamarea corporala;
–          vatamarea corporala din culpa;
–          violarea de domiciliu;
–          furtul pedepsit la plangerea prealabila;
–          abuzul de incredere;
–          distrugerea;
–          tulburarea de posesie;
–          abandonul de familie;
–          nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului;
–          tulburarea folosintei locuintei.

Asa cum a dorit legiuitorul, medierea in cauzele penale pune in centrul atentiei victima, interesele acesteia, sentimentele ei si ii ofera posibilitatea de a-si valorifica aceste interese. Deci in cadrul procedurii de mediere, victima are posibilitatea de a-si exprima sentimentele intr-un cadru legitim sigur, confidential, fara a mai fi nevoita sa retraiasca amintiri si momente neplacute.

Ce este medierea familiala

Prim mediere pot fi rezolvate neintelegerile dintre soti privind continuarea casatoriei, separarea, exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor, contributia parintilor la intretinerea copiilor, precum si orice alte neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii (art. 64 alin. 1 din Legea nr. 192/2006, cu modificarile şi completarile ulterioare).

Conform dispozitiilor legale, se poate apela la medierea familiala inainte de inceperea procesului de divort, in timpul divortului sau dupa divort in cazul în care este necesara revizuirea intelegerilor precedente.

Mediatorul va veghea ca rezultatul medierii sa nu contravina interesului superior al copilului, va incuraja parintii sa se concentreze in primul rand asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilitatii parintesti, separatia in fapt sau divortul sa nu impieteze asupra cresterii si dezvoltarii acestuia.

In marea majoritate a cazurilor, medierea familiala se adreseaza persoanelor a caror casnicie a luat sfarsit in fapt.

Ce este mediatorul

Mediatorul este un profesionist neutru fata de particare faciliteaza intr-un mediu confidential negocierile dintre ele.

Mediatorul nu are puterea de a impune o solutie – partile sunt cele care au controlul rezultatului medierii.

Mediatorul are o pregatire specializata care se bazeaza pe studiul conflictului, comunicarii, negocierii, tehnicilor si tacticilor de mediere, cadrul legal al medierii si pe dezvoltarea de abilitatilor de mediator.

Apelati cu incredere la un mediator autorizat!

In cazul neparticiparii la sedinta de informare privind medierea, cererile de chemare in judecata vor fi respinse incepand cu 1 august 2013

Dispozitiile referitoare la sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata daca nu se face dovada participarii la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii pentru acele domenii care fac obiectul procedurii prealabile obligatorii au intrat in vigoare incepand cu 1 august 2013.

Astfel, o parte din actiunile depuse vor fi respinse de instantele de judecata daca inainte de inceperea procesului partile nu vor face dovada participarii la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii.

In acest context, Consiliul de Mediere a anuntat printr-un comunicat semnat de purtatorul de cuvant, Gabriela Gyongy Mihut, ca 1 august 2013 reprezinta un moment important pentru Romania, cetateni si mediatori, datorita schimbarii in derularea proceselor.

“Incepand cu data de 1.08.2013 cetatenii trebuie sa ataseze cererilor de chemare in judecata certificatul de informare sau procesul-verbal de informare eliberat de catre un mediator sub sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata pentru acele domenii care fac obiectul procedurii prealabile obligatorii a informarii privind medierea. Cu aceasta ocazie cetatenii vor avea oportunitatea sa afle faptul ca recurgand la mediere vor fi exonerati de obligatia platii taxei de timbru, aspect care nu trebuie neglijat avand in vedere cresterea semnificativa a acestora in luna iunie 2013”, se arata in documentul transmis de Consiliul de Mediere.

Potrivit sursei ciate, in situatiile in care procesele se afla pe rolul instantelor de judecata si daca partile au ajuns la un acord in fata mediatorului, taxa de timbru platita se restituie, iar judecarea cauzei sau cercetarea penala se suspenda.

Dispozitiile referitoare la sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata se aplica insa numai proceselor incepute dupa data de 1 august.

Potrivit legii, dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea, iar daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei ori nu se prezinta la data fixata, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.

Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea anterior introducerii cererii de chemare in judecata sau dupa declansarea procesului, pana la termenul dat de instanta in acest scop.

Sedinta de informare trebuie finalizata in maximum 15 zile calendaristice de la data solicitarii acesteia mediatorului, iar serviciile astfel prestate sunt gratuite.

Sursa: Avocatura.com

ACORD DE MEDIERE

Încheiat la data de ____________
în baza Contractului de Mediere Nr. _____ din ____________
-obiectul-
(Dosar……….., Instanta)
Noi,

Numele , domiciliat in …………., posesor CI seria……. Nr. …………, CNP ………………
Numele , domiciliat in …………., posesor CI seria……. Nr. …………, CNP ………………

 

în conformitate cu prevederile Legii nr.192/2006, si in urma procedurii de mediere desfasurate la …………………………………………………………………… am consimţit la încheierea prezentului acord, liber exprimat şi neafectat de nici un viciu de consimţământ, fiind întru-totul de acord cu cele convenite după cum urmează:
________________________________________________________________________
…..
________________________________________________________________________

 

Prezentul acord are valoarea unui înscris sub semnătură privată şi nu conţine clauze care să aducă atingere legii şi ordinii publice şi poate fi supus verificării notarului public în vederea autentificării ori, după caz, încuviinţării instanţei de judecată.

Încheiat azi, ……………. la ……………..……………… în ………exemplare originale, in prezenta mediatorului ………………………………………………., câte unul pentru fiecare parte si unul pentru a fi depus la dosarul nr. ……… aflat pe rolul ……………………………………………………………………………………………….
NUME, PRENUME, SEMNATURA PARTI
Nume___________________________           Nume___________________________

Sedinte de informare privind medierea

In cadrul sedintei de informare privind medierea, partile sunt informate de catre mediator despre faptul ca medierea este o procedura alternativa, confidentiala si voluntara de rezolvare a conflictelor, ce implica prezenta unei terte persoane (mediatorul), care este neutra, impartiala, […], care faciliteaza comunicarea intre parti si le ajuta pe acestea sa ajunga la o solutie reciproc acceptata, iar partile pot fi asistate daca doresc de avocati pe tot parcursul procedurii de mediere.

Un alt avantaj al folosirii procedurii medierii este acela ca medierea este rapida economisind timp si bani pentru stingerea conflictului, se desfasoara in conditii de respect reciproc si ajuta partile sa se indrepte spre o solutie unanim acceptata.

Toate persoanele care sunt implicate intr-un conflict sau intr-o disputa pot apela la mediere, iar Biroul nostru de Mediator din Bucuresti va pune la dispozitie in mod gratuit serviciile pentru procedura de informare asupra avantajelor medierii.

Dispozitii noi privind medierea

Medierea reprezinta o modalitate alternativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor. Prin mediere poti face reducere de costuri pentru solutionarea unui conflict.

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 462 din data de 9 iulie 2012 a fost publicata Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Legea de modificare a intrat in vigoare la 1 octombrie 2012, cu exceptia dispozitiilor referitoare la medierea in cazul unui litigiu pe rolul instantelor de judecata, care vor intra in vigoare la 6 luni de la data publicarii noii legi in Monitorul Oficial.

Prin activitatea profesio­nală, mediatorii vor determina credibilitatea cetăţeanului în instituţia medierii, iar prin soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor vor crea relaţii mai bune între membrii so­cietăţii, armonia şi pacea so­cială pe care toţi cetăţenii o doresc.

CBCIRSM
Romania SanMarino
Stiinte Juridice
Stiinte juridice
Avocat Anghel
Avocat Anghel
Fundatia Folk Art
Fundatia Folk Art